Treceți la conținutul principal

Taxiurile-capcana

Cateva sute de soferi de taxi "independenti" practica preturi exotice, profitand de neatentia clientului sau de lipsa lui de informare

In timp ce patroni de companii de taxi se cearta intre ei, taximetristii particulari isi fac de cap in centrul Bucurestiului fara sa le pese de vreun control.

de Nicu Ilie
Practicile neconcurentiale ale taximetristilor au facut de mai multe ori obiectul unor anchete ale Consiliului Concurentei. Sunt incriminate de regula practici prin care unii soferi impun monopol pe anumite parcari, situatie din ce in ce mai rara. O alta practica, aceea a "kilometrului scurt", este mai putin documentata de catre autoritati si organisme de ancheta. Fiind foarte vag, patronul firmei Taxi As acuza alti operatori de taxi de practici neconcurentiale: "Unii au tarife mici, iar clientii la asta se uita, nu la cat de corecti sunt taximetristii. N-au facut niciodata un calcul, sa vada care este diferenta de plata dintre o cursa cu un taxi ieftin si una cu o masina de la noi, de exemplu. Cei care vor face asta vor avea surpriza sa constate ca suma de plata va fi egala sau chiar mai mica la noi. Oare de ce?".

Modalitatile prin care sunt escrocati clientii sunt mai multe. O practica la un moment dat populara era dereglarea aparatului de taxat sau a mecanismelor de bord, rezultand un "kilometru" scurtat la doar sapte sau opt sute de metri. Introducerea unei noi legi a taximetriei, in 2004, cu aparate de taxat care sunt si case fiscale, cu implicatii penale mult mai insemnate, a redus acest fenomen, dar a sugerat alte modalitati de frauda. Posibilitatea practicarii mai multor tarife, toate incluse in aparatul de marcat, ofera numeroase aplicatii. Ilie Anghel, presedintele Camerei Taximetristilor, explica: "Noua lege care reglementeaza activitatea de taximetrie a scos de pe piata piratii, dar au aparut multe autorizatii individuale, care pot induce in eroare clientii. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca prin protocolul incheiat cu Primaria Capitalei pretul maxim pentru un kilometru de drum cu taxiul este de 80.000 de lei. Acesti taximetristi independenti folosesc cinci tipuri de tarife, astfel ca persoana respectiva se poate trezi ca plateste si 75.000 de lei pe kilometru". Pirateria s-a estompat astfel, dar nu a disparut. Matei T., taximetrist, ne ajuta sa intregim schita: "Am vorbit cu cineva de la control si mi-a zis ca pe ei nu-i intereseaza ce tarif pune taximetristul, atat timp cat da chitanta pentru suma repsectiva. Trebuie sa declare tarifele, sa ii fie trecute in ceas, sa respecte legea. Dar isi poate pune ce tarife vrea el".

Chitantierul cu schimbator de viteze

O alta conditie legala este ca tarifele sa fie mentionate vizibil pe usa. Aceasta este doar partial respectata. Pentru un taximetrist care practica patru tarife de drum si care mai trebuie sa mentioneze tarifele de pornire si de stationare, pozitionarea tuturor acestora pe portiera este deranjanta. De aceea, pe portiera se trece doar unul sau doua dintre tarife. O data clientul intrat in masina, taximetristul il cantareste, deosebit de important fiind cum e imbracat, ce limba vorbeste si cat de selecta e zona de destinatie comandata. In functie de aceste criterii, clientului i se aplica: tariful 1, cel inscris pe usa, sau tarifele 2, 3, 4, din ce in ce mai mari. Din punctul asta de vedere, aparatul de taxat seamana cu schimbatorul de viteze: are patru trepte si doar marsarierul ii lipseste. Cum intre cei doi nu exista un contract de calatorie, lamurirea situatiei se amana. O cursa intre Mosilor, de exemplu, si Televiziune, de 5 kilometri, poate costa (fara bacsisul de 15%) cat un bilet Intercity Bucuresti-Brasov.

Taximetristii care practica acest tip de haiducie prefera clienti cat mai putin informati si nu prea familiarizati cu localitatea. Turistii straini, obisnuiti deja cu preturi de mai multi euro pe kilometru, sunt tinta favorita. Ei sunt vanati in zona centrala, in vecinatatea marilor magazine sau banci sau in fata institutiilor publice. Preturile trecute pe portiera sunt, de regula, cu 20-50% mai mari decat media pietei, dar, in interiorul masinii, unii soferi de Dacie berlina isi permit tarife de peste un euro pe kilometru. Companiile mari au impus o atitudine in general foarte corecta fata de client, dar si unii dintre soferii lor mai dau lovitura cand gasesc clienti care cred ca tariful afisat e in euro, nu in lei. "Mi s-a urcat in masina, povesteste un taximetrist, o fata din asta..., dar stilata, si mi-a zis s-o duc in Satul Francez. Cand am sosit acolo, o astepta un strain care a venit sa plateasca el cursa. I-am zis 200, adica mii de lei. El mi-a dat 200 de euro. I-am luat si-am plecat repede. El o fi crezut ca si fata e in banii astia".

Alte zone favorite pentru taximetristii independenti sunt garile, autogarile si aeroporturile. Situatia nu este specifica Bucurestiului, unde marea haiducie din anii '90 a fost net diminuata, ci tuturor marilor orase, fie ca este vorba despre Timisoara sau Constanta. La Aeroportul Henri Coanda, ca si la hotelurile de lux, situatia s-a rezolvat prin acreditarea unor firme care au masini mai bune, tarife destul de apropiate de media pietei si soferi poligloti.

Pe piata bucuresteana activeaza 11.000 de taxiuri, dintre care circa 2.700 sunt taximetristi "independenti, piata fiind dominata de 10 companii care au peste 500 de masini fiecare. Companiile practica unu sau maxim doua tarife si lucreaza in parte cu masini proprii, in parte cu masinile soferilor. Valoarea globala a veniturilor realizate de taximetristii din Bucuresti se ridica anual la o cifra cuprinsa intre 100 si 150 milioane de euro, luand in calcul doar veniturile fiscalizate.

Articol aparut in Banii nostri

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cele mai populare cuvinte cheie

Cercetare efectuata impreuna cu iwasspotless.blogspot.com
libertatea 17,366 2 prosport 12,130 3 gsp 9,969 4 curs valutar 8,856 5 evenimentul zilei 7,701 6 dex 7,511 7 mersul trenurilor 7,105 8 autovit 5,537 9 jurnalul national 5,353 10 gandul 4,163 11 adevarul 4,034 12 jetix 4,031 13 ziare.ro 3,893 14 cancan 3,826 15 pro sport 3,516 16 anuntul telefonic 3,320 17 gazeta sporturilor 3,282 18 romania libera 2,988 19 curs bnr 2,952 20 gsp.ro 2,919 21 ziua 2,889 22 www.jetix.ro 2,816 23 hotnews 2,634 24 fanatik 2,619 25 formula as 2,537 26 prosport.ro 2,475 27 www.prosport.ro 2,447 28 evz 2,392 29 gardianul 2,320 30 blue air 2,261 31 harta bucuresti 2,074 32 protv 1,969 33 realitatea 1,903 34 pro tv 1,897 35 antena 3 1,893 36 www.gsp.ro 1,871 37 anuntul 1,852 38 horoscop 1,801 39 antena3 1,764 40 harta romaniei 1,734 41 libertatea.ro 1,730 42 acvaria 1,646 43 revista presei 1,643 44 antena 1 1,631 45 pagini aurii 1,612 46 ziarul de iasi 1,554 47 fcheck 1,524 48 realitatea tv 1,444 49 www.l…

Ce cauta lumea pe net? sectiunea Arta-Cultura (iii)

Top 2007 cautari in sectiunea Arta-Cultura
Cuvinte cheie Afişări
1 sapte seri 954
2 multiplex 403
3 restaurante 379
4 polirom 273
5 7 seri 268
6 sapteseri 250
7 hollywood multiplex 248
8 cinema pro 216
9 editura polirom 129
10 poezii 116
11 cluburi 106
12 muzeul satului 101
13 arenele romane 96
14 hmultiplex 94
15 tara de dincolo de negura 84
16 cristian mungiu 84
17 zile si nopti 83
18 pruteanu 77
19 cinemapro 75
20 peisaje 74
21 teatru 68
22 cimec 66
23 restaurante bucuresti 64
24 teatrul bulandra 62
25 proverbe 61
26 teatrul de comedie 57
27 mihai albu 57
28 biblioteca virtuala 56
29 sapteseri.ro 55
30 badorgood 55
31 crai de curte veche 55
32 jocuri pentru adulti 54
33 c.cultural 53
34 istoria literaturi romane 53
35 cityplex 52
36 cluburi bucuresti 51
37 biblioteca online 51
38 vama veche 2007 50
39 holywood multiplex 49
40 www.sapteseri.ro 48
41 legende 42
42 bad or good 42
43 concerte 40
44 curtea veche 37
45 teatrul act 37
46 restaurante din bucuresti 36
47 essenza 35
48 compuneri 32
49 becker brau 30
50 muzeul national de …

Posta ROmana - istoria de la 1848 pana la reorganizarea financiara din 2014

Poşta de pe meleagurile româneşti este cunoscută încă din Evul Mediu. Ea a fost înfiinţată din nevoia de a transmite poruncile voievozilor pâna la limitele teritoriului aflat în stapânirea lor. Curierii domnului se slujeau de cai, pe care locuitorii satelor şi oraşelor tranzitate erau obligaţi să-i pună la dispoziţie.
Primul document privind existenţa serviciilor poştale pe teritoriul ţării noastre este "Hrisovul" dat de domnitorul Mircea cel Batrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prin acesta, localităţile erau obligate să pună la dispoziţia curierilor domneşti mijloace de transport, cai şi căruţe pe două roţi, numite olace. La începutul ei, poşta cuprindea mai ales serviciul de transport al călătorilor şi al corespondenţei oficiale a domnilor şi marilor dregători. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabileşte ca toţi curierii să treacă la stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru călători şi funcţionari - …