Teatrele dramatice europene sunt dependente de finanțări publice. Pentru instituțiile membre ale Convenției Europene pentru Teatru (ETC) finanțarea medie este de 80%. Doar două teatre din eșantion, situate Slovacia și în Serbia, reușeau ca din vânzările de bilete să finanțeze peste 50% din activitate. Cele mai ridicate praguri de finanțare publică erau de 97-98%, acesta fiind cazul teatrelor din Nicossia, Timișoara (TNTM) și Kosovo. În multe cazuri, alocările de la buget și vânzările de bilete sunt completate de alte surse de venit, precum sponsorizări sau activitărți comerciale nelegate de activitatea artistică. O statistică Revista Cultura , citată după Blog N.i video: Pandemia a extins publicul de teatru prin transmisiunile online. Ca performance-uri în direct sau ca înregistrări speciale sau video-uri tezaurizate în arhive, multe spectacole de teatru au devenit accesibile unui public care nu a călcat niciodată în săli de teatru. Dar faptul că au devenit accesibile nu înseamnă ...
Cartea pierde din ce in ce mai mult teren in fata televizorului, calculatorului sau consolelor de jocuri. Un studiu efectuat in Marea Britanie arata ca zilnic, copiii stau in fata monitorului aproximativ sase ore. La mare cautare printre cei de pana la 16 ani sunt activitatile on-line, in special blogurile ... Tehnologia are un impact semnificativ asupra copiilor, iar modul în care o gestionăm poate influența dezvoltarea lor. Iată câteva aspecte importante: 1. Beneficii ale tehnologiei pentru copii: - Învățare interactivă: Tehnologia poate oferi resurse educaționale interactive, precum aplicații și platforme online, care ajută la dezvoltarea abilităților cognitive și a cunoștințelor. - Creativitate și gândire abstractă: Jocurile și aplicațiile pot stimula creativitatea și gândirea logică a copiilor. - Comunicare: Tehnologia facilitează comunicarea cu prietenii și familia, inclusiv prin aplicații de mesagerie și rețele sociale. 2. Efecte negative al...
Universitatea Spiru Haret a fost introdusă pe lista instituţiilor acreditate sau autorizate Universitatea Spiru Haret a fost introdusă în lista instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate cu precizarea clară a specializărilor şi programelor de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean Vezi sursa
Audiența acestui gen muzical a înregistrat cea mai mare creștere în 10 ani: de la 14.2 la 21.6%. Publicul care preferă manelele. Asemănări, deosebiri și.. Nu există diferențe de gen. Bărbații și femeile au aproape aceleași cote – 21-22%. Pe grupe de vârstă, indici mult peste medie apar în cazul populației tinere. În grupa de vârstă 18-29 popularitatea genului este de 38%. Mult peste medie este cota și în cazul populației 30-44 (32%). Populația 65+ ascultă manele doar în proporție de 4%. Pe categorii de studii, populația cu studii primare domină indicii de audiență, cu un procent de 40%. În cazul tinerilor, această populație este constituită în mare parte din cei care au abandonat timpuri școala. Absolvenții învățământului mediu ascultă manele în proporție de 21%. În cazul celor cu studii superioare, popularitatea genului scade la 12%. Pe categorii de localități, audiența manelelor în marile orașe este mult sub medie (doar 9%). Excepția o reprezintă Bucureștiul, unde ponderea urcă ...
În toată Uniunea Europeană, românii stau cel mai prost la capitolul vacanțe. 59% spun că nu își permit să își petreacă un concediu de o săptămână departe de casă. Din toate statele Uniunii, niciunul nu mai trece de 50% la proporția celor aflați în această situație. Pe lângă România, toate celelalte țări au o situație roză. Totuși, Bulgaria și... chiar Grecia se află în situații apropiate, cât de cât. Italienii și spaniolii, cetățeni ai altor țări cu un turism bine dezvoltat, se află în aceeași situație cu grecii. Infograficul este realizat de Amazing Maps, cu date provenind de la Eurostat, 2024.
pentru mai multe imagini AI ale scriitorilor măreți: https://wansait.com/tranzit/ (vezi galeria) Pe măsură ce explorăm diversitatea literaturii contemporane, este ușor să uităm că unele povești au trecut testul timpului și continuă să captiveze cititorii chiar și după secole de scris. Dintre aceste povești atemporale, două dintre cele mai proeminente sunt, fără îndoială, poemele epice ale lui Homer, Iliada și Odiseea. Aceste capodopere, scrise de poetul grec antic, au lăsat o amprentă de neșters asupra literaturii și culturii occidentale, modelând modul în care ne percepem lumea, valorile și credințele. Iliada și Odiseea lui Homer sunt venerate pentru portretizarea lor vie a emoțiilor umane, caracterizarea complicată și povestirea complicată. Aceste două epopee, care povestesc viețile unor eroi precum Ahile, Hector și Ulise, ne oferă o privire asupra complexității experienței umane, de la dragoste și onoare la curaj și loialitate și tot ce se află între ele. Explorarea lor asup...
recomandări și premii literare. Selecțiile revistei CULTURA. extrase din Cultura 636. Tendințe în arta românească. Best of 2023 focus: carte românescă Recomandări de: Victor Cobuz | Cristina Bogdan | Emanuela Ilie „Kaddish”, poezie de Radu Vancu. On-topic cu autorul citește / ascultă un fragment pe 5 minute de literatura „Chiajna din casa Mușatinilor”, roman de Simona Antonescu. On-topic cu autoarea „Țesătoarea. Operă instrumentală”. Interviu cu Medeea Iancu „Piesa de rezistență”, poezie de Teodora Coman. On-topic cu autoarea „Stela”, roman de Simona Goșu. On-topic cu autoarea citește/ascultă un fragment pe 5 minute de literatură „Pe cine iubești mai mult”, proză scurtă de Mihaela Buruiană. On-topic cu autoarea citește/ascultă un fragment pe 5 minute de literatură „În creștere”, proză scurtă de Mihai Mateiu „Acasă, departe”, roman de Adrian G. Romila. „Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”, roman de Maria Orban „Despre memoriile femeii ...
Românii folosesc în prezent un singur cuvânt - transpirație - pentru a exprima neplăcerile verii sau ale efortului prelungit. Cuvântul e un neologism, intrat în limba română, din franceză, în partea a doua a secolului 19. Deci vechi de cca 150 de ani. Totuși, neologismul a scos din limbă rapid toate celelalte variante care erau folosite pe teritoriul României de azi: sudoare, asudătură, nădușeală, năduf, înădușală ș.a. Unele dintre aceste cuvinte rămân larg cunoscute, dar nu mai sunt folosite decât accidental. Altele au ieșit complet din limbă. În scurt timp, vor ieși și celelalte, retrogradate la stadiul de arhaisme sau regionalisme. DEXonline a făcut un articol dedicat acestui fenomen, din care am extras informațiile de mai sus. Tot DexOnline prezintă și o hartă realizată de școala românească de sociologie cu aproape 100 de ani în urmă, când respectivele cuvinte erau în uz. Deși cunoscute la nivel național, multe dintre aceste cuvinte aveau o utilizare frecventă strict regională...
Nu exista vârstă minimă pentru spălarea creierului în comunism. Propaganda ideologică atingea orice vârstă. Cea mai neagră (sau cea mai roșie) epocă a fost cea a Republicii Populare Române, când ideologia era cel mai plat și cel mai dur exprimată. Ulterior, propaganda avea să ia forme mai subtile, dar nu mai puțin toxice. Dușmanul de clasă trebuia urât de la clasa întâi - și chiar de dinainte (N.I.) În perioada comunistă din România, existau câteva publicații destinate copiilor care promovau ideologia și valorile regimului. Iată câteva dintre ele: Pionierul era editat de Organizația Pionierilor din România, o organizație a copiilor români de vârstă școlară (8–14 ani) în timpul guvernării comuniste. Copiii sub 8 ani erau înrolați în organizația Șoimilor Patriei, iar tinerii peste 14 ani se puteau înrola în Uniunea Tineretului Comunist. Organizația Pionierilor avea uniforme specifice, iar cravata roșie era un element distinctiv. ediție din 1949 (deschideți în full screen pentru a pa...
Amenzile uriașe primite de edituri și librării de la Consiliul Concurenței pentru cartelizare împotriva Bookster, în condițiile în care Bookster distribuie carte la preț de obiect, fără niciun fel de taxă pentru drepturile de autor, întregul scandal scoate la lumină numeroasele disfuncțiidin piața de carte din România. Este greu să dai cuiva dreptate, deși toți cei din cultură și din afara ei s-au grăbit să țină cu o parte sau alta. În concluzie, toți au dreptate, iar vinovați sunt sărăcia și incultura. Respectiv faptul că deși ponderea cititorilor în România a avut o creștere remarcabilă [vezi În România, ponderea cititorilor de carte a crescut cu 500% în ultimii ani În 2007-2008 ponderea cititorilor de carte în România era printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Într-un sondaj ce stătea la baza unui dataset Eurostat, doar 6,2% dintre români declarau că citesc cărți. Doar Franța stătea mai rău decât România, cu 2% cititori frecvenți. Sursă: Revista Cultura - Ecosistemul pieț...
Comentarii
Trimiteți un comentariu