Exploatarea cărbunelui în România (activitatea curentă și rezervele cunoscute pentru principalele tipuri de cărbune)
Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații
-
video: În condițiile războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis să prelungească exploatarea cărbunelui din resurse interne astfel încât să poată reduce nevoia de importuri energetice. Inclusiv exploatările din România au fost repuse în discuție.
Resursele de lignit ale României sunt estimate la 690 milioane tone, din care exploatabile sunt 290 milioane tone, cantitate care ar asigura necesarul pentru 28 de ani, în timp ce resursele de huilă cunoscute sunt de 232 milioane tone, din care exploatabile sunt 83 milioane tone, care ar ajunge 104 ani
În România se exploatează în principal lignit și huilă, cele mai mari zăcăminte fiind în bazinul Jiului, la Sud și la Nord de Carpați.
Huilă
În Valea Jiului este cantonat cel mai mare zăcământ de huilă din România. Exploatarea zăcământului de huilă se face în cadrul a două societăţi, astfel: Complexul Energetic Hunedoara - care desfăşoară activitatea de exploatare a huilei în 4 perimetre miniere Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni, având totodată în structura sa şi o sucursală de prestări servicii (salvare minieră, prepararea cărbunelui, medicina muncii, etc.). Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului - care exploatează 2 perimetre miniere Paroşeni, Uricani. În perimetrul minier Petrila activitatea de exploatare a încetat, mina Petrila fiind în etapa de "ecologizare suprafaţă". Cărbunele extras din Valea Jiului se utilizează în prezent doar în scopuri energetice, în cele două termocentrale din componenţa Complexului Energetic Hunedoara, Sucursalele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Paroşeni.
CEH
deţine licenţe de exploatare a resurselor miniere până în anul
2024 pentru toate cele 4 mine, rezervele industriale sunt estimate la
cca. 53 milioane tone, fiind cantonate în patru perimetre miniere în
suprafaţă totală de aprox. 22,3 kmp
În
perioada 2013 - 2015 activitatea minieră s-a caracterizat printr-un
regres al producţiei şi o fluctuaţie a cheltuielilor de exploatare
în sensul că, dacă în anul 2014 acestea au crescut faţă de anul
anterior, în anul 2015 au scăzut datorită implementării unor
măsuri de reducere a acestora, dar şi din cauza restrângerii
achiziţiilor de bunuri şi servicii necesare până la limita
asigurării desfăşurării activităţii în condiţii de siguranţă
a locurilor de muncă şi a personalului din subteran.
// extrase din Extrasul din Documentul sinteză al materialelor prezentate şi analizate în grupurile de lucru pentru activitatea minieră, realizat de Ministerul Energiei
Lignit
Arealul de răspândire a zăcământului de lignit din Oltenia aparţine din punct de vedere geografic Subcarpaţilor Olteniei şi Podişului Getic, paralel cu marginea sudică a Carpaţilor Meridionali, (Fig. 1.)1.
Subcarpaţii delimitează la nord depozitele purtătoare de cărbuni, fiind alcătuiţi din formaţiuni neogene cu structuri cutate. Morfologic sunt caracterizaţi de depresiuni intracolinare (sinclinale) de natură tectonică sau de eroziune şi culmi deluroase (anticlinale).
Podişul getic se dezvoltă la periferia Subcarpaţilor şi se individualizează prin culmi deluroase cu altitudini ce scad treptat de la Nord la Sud.
Harta minelor de lignit*:
* via Ministerul Energiei. Hartă realizată de Oprea Scorţariu, PROD-MIN 24-26 iunie 2002
Perimetre de exploatare la zi: 1. Husnicioara, 2. Lupoaia, 3. Roșiuța, 4. Jilț Nord, 5. Jilț Sud, 6. Tismana II, 7. Tismana I, 8. Gârla, 9. Rovinari Est, 10. Pinoasa, 11. Rosia, 12. Peșteana Nord, 13. Urdari, 14. Peșteana Sud, 15. Seciuri, 16. Ruget, 17. Olteț, 18. Berbești, 19. Panga.
Aparţinând zonei subcarpatice, clima este temperat continentală, temperatura medie anuală, având uşoare diferenţe doar între zonele colinare şi cele de depresiune şi luncă.
Formaţiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund intervalului Paleogen - Cuaternar şi însumează grosimi de mii de metri.
Depresiunea premontană, formată în timpul mişcărilor Laramice, a suportat ulterior un proces de sedimentare care a început din Paleogen şi pe parcursul căruia s-au remarcat mai multe
discontinuităţi, care nu au un caracter general.
Zăcămintele de lignit din Oltenia se prezintă ca o formaţiune geologică complexă şi continuă ce se extinde în arealul cuprins între Dunăre şi Olt. Prin lucrările de cercetare executate au fost identificate un număr de 22 de strate de lignit din care cele situate la extremităţi au o dezvoltare limitată.
Complexele stratelor exploatabile cuprind stratele I-XVI care prezintă dezvoltare maximă în zona centrală a bazinului între râurile Motru şi Jiu.
Activitatea de extracţie a lignitului în Bazinul Minier al Olteniei se desfăşoară pe teritoriul a trei judeţe,Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, în 17 perimetre miniere din care 16 perimetre exploatate prin lucrări miniere la zi şi 1 perimetru exploatat prin lucrări miniere subterane. Coordonarea activităţii de exploatare se realizează prin Unităţi Miniere de Cariera care administrativ pot grupa mai multe perimetre.
Zăcămintele de lignit exploatabile industrial în Oltenia sunt grupate pe bazine miniere:
Bazinul minier Rovinari cu perimetrele Tismana I, Tismana II, Rovinari Est, Gârla, Pinoasa, Roşia de Jiu, Peşteana Nord, Peşteana Sud
Bazinul minier Motru cu perimetrele Lupoaia, Roşiuţa
Bazinul minier Jilţ cu perimetrele Jilţ Nord, Jilţ Sud, Tehomir
Bazinul minier Berbeşti cu perimetrele Olteţ, Panga, Berbeşti Vest
Bazinul minier Mehedinţi cu perimetrul Husnicioara
Capacitatea de producţie proiectată este de 35 milioane tone/an lignit energetic, fiind determinată de dotarea tehnică, baza materială şi condiţiile tehnologice.
Baza materială este constituită din rezervele de lignit cantonate în perimetrele miniere concesionate care se cifrează la cca. 300 milioane tone lignit energetic, teritorial administrativ fiind repartizate astfel: Gorj - 88%, Mehedinţi –2%, Vâlcea – 10%.
Puterea calorifică a lignitului exploatat este cuprinsă între 1,7-2,2Gcal/t, conţinutul de sulf al lignitului încadrându-se în intervalul 0,5% -1,5 %.
Consumatorii lignitului exploatat în aceste perimetrele sunt termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova şi Işalniţa, precum şi centralele termice, CET Halânga, CET Govora, CET Arad, CET Oradea, COLTERM Timişoara, UATA Motru, şi Instituţiile Publice şi consumatorii casnici din regiune.
Volumul total al resurselor de lignit din Oltenia se apropie de cifra de 1 miliard de tone.
Ponderea cărbunelui în mixul energetic național este de cca 11%.
Platforma 4 International Media & Newspaper a întocmit un top 200 al celor mai populare publicații din lume - Top 200 Newspapers in the world by the 4imn.com Newspaper Web Ranking . Datele cele mai recente sunt valabile pentru 2019, dar un update este așteptat. Verificați siteul pentru noi informații. Pentru primele 100 de poziții, topul popularității mass media include publicații din 27 de țări. În clasamentul general, conduce SUA, cu 23 de publicații, dar în top 10 cele mai relevante publicații sunt cele britanice. În Uniunea Europeană, după Brexit, publicațiile concentrează prea puțină audiență, mai ales dacă din calcul excludem publicațiile sportive. Cele 21 de poziții clasează UE pe locul 3 în lume, dar nu reflectă faptul că 5 dintre economiile Uniunii se află pe primele poziții ale topului mondial. De asemenea, topul publicațiilor nu concordă cu clasamentul celor mai vorbite limbi din lume. Dacă engleza, cea mai populară limbă, este foarte bine reprezentată î...
În 2007-2008 ponderea cititorilor de carte în România era printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Într-un sondaj ce stătea la baza unui dataset Eurostat, doar 6,2% dintre români declarau că citesc cărți. Doar Franța stătea mai rău decât România, cu 2% cititori frecvenți. Sursă: Revista Cultura - Ecosistemul pieței de carte În august 2024 un nou raport Eurostat poziționează România pe ultimul loc în Europa în privința numărului de cititori, dar procentul a crescut de la 6 la aproape 20%. click pe imagine pentru a o deschide Dintre țările UE, Luxemburg a raportat cea mai mare pondere de oameni care au citit cărți în cele 12 luni anterioare sondajului (75,2%), urmat de Danemarca.(72,1%) și Estonia (70,7%). În schimb, în România, doar 29,5% dintre oameni au citit cărți în cele 12 luni anterioare sondajului, 33,1% în Cipru și 35,4% în Italia. sursă EUROSTAT Aparent, este și o schimbare de raportare, dacă nu și una de metodologie. Important este că în această cercetare nu au f...
recomandări și premii literare. Selecțiile revistei CULTURA. extrase din Cultura 636. Tendințe în arta românească. Best of 2023 focus: carte românescă Recomandări de: Victor Cobuz | Cristina Bogdan | Emanuela Ilie „Kaddish”, poezie de Radu Vancu. On-topic cu autorul citește / ascultă un fragment pe 5 minute de literatura „Chiajna din casa Mușatinilor”, roman de Simona Antonescu. On-topic cu autoarea „Țesătoarea. Operă instrumentală”. Interviu cu Medeea Iancu „Piesa de rezistență”, poezie de Teodora Coman. On-topic cu autoarea „Stela”, roman de Simona Goșu. On-topic cu autoarea citește/ascultă un fragment pe 5 minute de literatură „Pe cine iubești mai mult”, proză scurtă de Mihaela Buruiană. On-topic cu autoarea citește/ascultă un fragment pe 5 minute de literatură „În creștere”, proză scurtă de Mihai Mateiu „Acasă, departe”, roman de Adrian G. Romila. „Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”, roman de Maria Orban „Despre memoriile femeii ...
UPDATE: Curs aur pe siteul BNR >>> LINK Cod monetar international: XAU Prețul aurului a fost în scădere constantă în ultima sută de ani, cu câteva excepții dintre care cea mai importantă a fost criza Suezului, care a provocat și renunțarea totală la etalonul aur în construcția valorilor monedei în toate economiile importante.
Lazarelul - stravechi zeu al vegetatiei. Sâmbata dinaintea duminicii Floriilor are o semnificatie aparte în calendarul popular, dar si în cel religios, purtând denumirea de Sâmbata lui Lazar. Obiceiurile care se practica în aceasta zi se refera la o datina veche de sute de ani, aceea a Lazarelului. Fetele merg împodobite cu coronite din salcie, cânta si primesc oua, pe care apoi le rosesc. Ele povestesc moartea nefericita a unui tânar pe nume Lazar. Una din fete, supranumita Lazarita, se îmbraca în mireasa. Cântecul povesteste despre plecarea lui Lazar cu oile de acasa, moartea lui neasteptata, scaldarea rituala în lapte dulce si îmbracarea defunctului cu frunze de nuc si aruncarea scaldei pe sub nuci. Lazarelul, cu varianta sa regionala Lazarita, este un moment de înnoire a timpului calendaristic de tipul obiceiului popular „Focul lu Samedru” frecvent practicat odinioara în sudul Munteniei si Dobrogea, de catre cetele de fete în Sâmbata Floriilor.
Amenzile uriașe primite de edituri și librării de la Consiliul Concurenței pentru cartelizare împotriva Bookster, în condițiile în care Bookster distribuie carte la preț de obiect, fără niciun fel de taxă pentru drepturile de autor, întregul scandal scoate la lumină numeroasele disfuncțiidin piața de carte din România. Este greu să dai cuiva dreptate, deși toți cei din cultură și din afara ei s-au grăbit să țină cu o parte sau alta. În concluzie, toți au dreptate, iar vinovați sunt sărăcia și incultura. Respectiv faptul că deși ponderea cititorilor în România a avut o creștere remarcabilă [vezi În România, ponderea cititorilor de carte a crescut cu 500% în ultimii ani În 2007-2008 ponderea cititorilor de carte în România era printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Într-un sondaj ce stătea la baza unui dataset Eurostat, doar 6,2% dintre români declarau că citesc cărți. Doar Franța stătea mai rău decât România, cu 2% cititori frecvenți. Sursă: Revista Cultura - Ecosistemul pieț...
Comentarii
Trimiteți un comentariu