Solstitiul de vara - mit si realitate
video: Solstitiul de vara - traditii si superstitii
Dupa cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.(CITESTE MAI MULT)
Data si ora solstitiului de vara
| 2014 |
21 iunie
|
13:51
|
|---|---|---|
| 2015 |
21 iunie
|
19:38
|
| 2016 |
21 iunie
|
01:34
|
| 2017 |
21 iunie
|
07:24
|
| 2018 |
21 iunie
|
13:07
|
| 2019 |
21 iunie
|
18:54
|
| 2020 |
21 iunie
|
00:43
|
Dragaica - Sanzienele
Solstitiul de vara, ziua cea mai lunga a anului dupa care incepe sa scada putin, cate putin, cu cat sare cocosul de pe pragul casei sau cu cat se misca puiul in gaoacea oului a fost determinat empiric prin observarea atenta a reperelor terestre, in special a bioritmurilor stabile ale unor plante (sanziana sau dragaica), pasari (cucul), insecte (licuricii), si cosmice (rasaritul sau asfintitul astrilor si constelatiilor).
|
24 Iun 2014 ... ... miezul nopţii, în curtea Institutului Francez din Bucureşti, pentru a sărbători
Sânzienele sau Drăgaica şi Ziua Universală a Iei, cu expoziţie de ...
revistacultura.ro/agenda/events/noaptea-de-sanziene/
|
Sarbatoarea graului, ziua solstitiului de vara in calendarul popular,
cand se spunea ca incepe sa se usuce radacina graului si sa se coaca
graul in spic, a preluat numele si ziua de celebrare, ale Sfantului
Apostol Vartolomeu din Calendarul ortodox, cand corespundea ca data
calendaristica cu solstitiul de vara. Ca personificare a zilei cei
poarta numele, Vartolomeul Graului avea trasaturile unui aprig zeu, care
ii pedepsea pe cei care ii nesocoteau ziua: batea piatra, starnea
furtunile si vijeliile (Banat. Oltenia, Muntenia, sudul Transilvaniei).
Sarbatoarea cu data fixa (12 iunie), dedicata Sfantului Onofrei, marca
in Calendarul iulian perioada solstitiului de vara, a imparguirii si
coacerii lanurilor de grau si orz. Sarbatoarea, numita si Ziua
Soarecilor, era considerata nefasta pentru rozatoare, mai ales in anii
ploiosi, si se considera ultimul termen calendaristic cand se mai putea
semana porumbul, cartofii si legumele (Bucovina). Sarbatoarea cu data
fixa (14 iunie) dedicata in Calendarul ortodox Sfantului Proroc Elisei,
care indica, pe stil vechi, solstitiul de vara, este numita in
Calendarul popular Elisei sau Eliseiul graului. Ca divinitate populara,
aceasta baga bob spicului de grau, il imparguieste si ii grabeste
coacerea. Cei care ii nesocotesc ziua sunt insa pedepsiti cu furtuni si
grindina (Oltenia, Muntenia).
Unele practici efectuate in aceste zile au fost preluate de noile sarbatori solstitiale: Sanzienele si Sanpetru. Sanziana este o planta erbacee din familia Rubiaceae, substitut fitomorf al zanei fecioare care da miros si leac florilor, rod bogat holdelor grau si orz. In flora Romaniei cele doua varietati de plante, sanziana galbena (Galium verum L.) si saziana alba (Galium mollugo L) cresc prin fanete si livezi, pe marginea drumurilor, prin paduri si pe langa garduri. Planta are doua denumiri zonale: sanziana (Oltenia, Banat. Transilvania; Bucovina, Maramures, nordul Moldovei) si dragaica (Dobrogea, Moldova de sud si centrala, Muntenia). Florile, frumos mirositoare, tulpinile, semintele si radacinile au numeroase utilizari in medicina si cosmetica populara, in: obiceiurile si actele magice implinite in ziua infloririi, 24 iunie, solstitiul de vara. Din flori de sanziene si spice de grau se impleteste o cununa, purtata pe cap de o fecioara in ceremonialul complex numit Dansul Dragaicei; este identificata cu zeita Diana; agatata la ferestrele caselor, in stalpii portilor, apara oamenii, mormintele si holdele de fortele malefice. |
Comentarii
Trimiteți un comentariu