Preferințe muzicale în România: cine ascultă manele?

 Audiența acestui gen muzical a înregistrat cea mai mare creștere în 10 ani: de la 14.2 la 21.6%.

Publicul care preferă manelele. Asemănări, deosebiri și..

Nu există diferențe de gen. Bărbații și femeile au aproape aceleași cote – 21-22%.

Pe grupe de vârstă, indici mult peste medie apar în cazul populației tinere. În grupa de vârstă 18-29 popularitatea genului este de 38%. Mult peste medie este cota și în cazul populației 30-44 (32%). Populația 65+ ascultă manele doar în proporție de 4%.

Pe categorii de studii, populația cu studii primare domină indicii de audiență, cu un procent de 40%. În cazul tinerilor, această populație este constituită în mare parte din cei care au abandonat timpuri școala. Absolvenții învățământului mediu ascultă manele în proporție de 21%. În cazul celor cu studii superioare, popularitatea genului scade la 12%.

Pe categorii de localități, audiența manelelor în marile orașe este mult sub medie (doar 9%). Excepția o reprezintă Bucureștiul, unde ponderea urcă la 22%. În mediul rural și în micile orașe audiența este de 24-28%.

Pe regiuni, populația din Sud-Muntenia este cea care trage în sus media națională. Cu o pondere de 36%, Sud-Muntenia este regiunea cea mai atașată de acest gen muzical. Regiunea învecinată, Sud-Vest Oltenia, are cote semnificativ mai mici – doar 14%, mult sub media națională. Cote foarte mici sunt și în Nord-Vest (10%) și Centru (18%). În fiecare din aceste regiuni, manelele nu au reușit să disloce muzica tradițională, pe care, de regulă, o înlocuiesc în preferințele publicului.

…discrepanțe

Ocupațional, cele mai mici cote de audiență pentru manele se înregistrează la cele două capete ale spectrului social: inactivii potențial pasivi (5%) și gulerele albe (10%). În schimb, cele mai mari cote sunt în cazul inactivilor potențial activi (40%) și al gulerelor albastre (30%).

Clasamentul după categorii de venituri arată o imagine radical diferită decât cel ocupațional. Aparent, datele obținute au capacitatea de a fi disonante. În cazul veniturilor, capetele spectrului social sunt cele care au cea mai mare preferință pentru manele. Cei sub limita subzistenței preferă manelele în proporție de 29%. La rândul lor, cei care declară cele mai mari venituri și care își pot asigura toate cele necesare au o preferință pentru manele în proporție de 24%. Discrepanța cifrelor dintre categoriile ocupaționale și cele de venituri reflectă în mod direct faptul că veniturile nu sunt sincronizate cu ocupațiilor. Fiecare dintre cei doi indicatori descrie un spectru social radical diferit.

(extrase din articolul Ce muzică ascultă românii?, publicat în revista Cultura. Reproducere autorizată)